• Să luăm darts pentru Ioana și Bogdan
  • să mergem la magazin cu designeri
  • să luăm un pachet de țigări
  • să scoatem bani
  • Și poate bem și noi o cafea
Categories: La minut

Contrar asteptarilor evolutia omenirii a camuflat cumva existenta individuala prin faptul ca asteptarile fiecarui individ indiferent de nivelul la care se afla s-au raportat la aceasta evolutie si evident s-a instalat o “lene” in ceea ce priveste dezvoltarea personala a fiecaruia.

Camuflajul consta int-o masca a proprie neputinte de a reusi sa depasim certitudinea ca am putea sa trecem la un nivel superior.

Transformandu-se intr-un invelis exterior s-a creat o imposibilitate de a sesiza existenta lui ca pe un corp strain si astfel a devenit natura proprie.

Lupta cred  ca este de a scapa de acest invelis si abia apoi de a gasi o solutie de trecere la alt nivel.

Dar cum sa te debarasezi de ceva ce consideri ca este propria ta piele ? Si cum sa te automutilezi crezand inacelasi timp ca astfel vei evolua ?

Grea sarcina pentru individ intr-un univers in care evolutia este mai importanta decat el. Aproape ca starneste compasiune nu pentru ca ar fi pe locul doi ci pentru ca duce un razboi permanent cu insasi forta creatoare.

Amuzant pur si simplu sau trebuie sa fie amuzant.

Categories: Framantate

Contrar asteptarilor celor prea lasi de a renunta la viata si in aceeasi masura de a fi considerati banali daca simt speranta, soarele inca rasare.

Asa si?

Pai teoretic conform zicalei daca nu mori trebuie sa traiesti si daca tot traiesti atunci mai bine cu soare nu?

Cautarea scopului a devenit o activitate lipsita de orice nuanta de inteligenta. S-a transformat intr-o veritabila taiere de frunza la caini ca si cum ma trezesc si dintr-o data dispar. Toata munca pe care o face un organism sa traiasca, sa evolueze dispare si mai rau este negata, devine banala devine un bun firesc. Cat din ceea ce putem face este lipsit de importanta? Cat conteaza? Cat e nevoie sa conteze intr-o lume alternativa si obedienta in acelasi timp? Cat sparanghel poate manca un om pentru  a fi sigur ca se ilumineaza? Si cat efort depune omenirea pentru pastrarea traditiilor ca forma de evolutie ca si cum evolutia ar vrea sa stea pe loc si sa taie frunza la caini. Ca si cum ar putea face asta.

Nici nu stiu cum ar putea omenirea sa-si gaseasca scopul cand importanta fiecarei persoane a ramas la nivelul unui joc ludic lipsit de orice forma de imaginatie. Curiozitatea innascuta a fiintei este redusa la tacere prin imperativitatea pastrarii traditiilor si prin mancatul excesiv de “sparanghel”.

Amagirea ametitoare a sinelui devine imbatabila cu fiecare rasarit de soare. Libertatea arma absoluta cu care am fost inzestrati odata cu viata, dispare, este uitata, este inlocuita de falsa impresie a unei asa zise reusite personale, a unei asa zise stari de bine ce o mai fi-nsemnand si asta. Si cum ar putea omenirea sa-si gaseasca scopul fara libertate? Cum ar putea readuce libertatea in prim plan cand a fost tintuita de la-nceput in cel mai machiavelic mod de frica – frica negasirii scopului.

Scopul a devenit forma gand care inlocuieste fiinta.

Categories: La cuptor

colorate aruncate

si in fata si in spate

si in zi dar si in noapte

visele stau cu duiumul

sa-si prinda in brate fumul

fumul focului aprins

de un glas aproape stins

ce asteapta rabdator

sa invie gandul lor

gandul viselor cerute

si de dor vesnic cernute

printr-o sita de poveste

al carei timp nu mai este.

Categories: La minut

Fiecare timp are amintirea lui

Categories: La minut